Browsing Category

Specii

Specii

Ciclida din râul Huacamayo (I)

Text preluat și adaptat după Patrick de Rham

Pachitea şi Aguaytía sunt două râuri ce izvorăsc din centrul Anzilor orientali din Peru. După ce au străbătut câmpia, se varsă în râul Ucayali, primul, în amonte şi al doilea, în aval, în oraşul Pucallpa, port la Amazon. În ultimele decenii, cercetările întreprinse în bazinele celor două râuri au prilejuit descoperirea mai multor specii noi de pești, aparţinând unor genuri dintre cele mai diverse.

Citește tot articolul
Specii

Devoratorii de alge (IV)

Genul Chaetostoma
Aceşti peşti, originari din apele iuţi de pe culmile Anzilor, au nevoie de mult oxigen şi de o temperatură destul de scăzută (20-24° C). Parametrii apei trebuie să fie aproape neutri, doar cu o uşoară tentă de alcalinitate. Mediul lor este foarte bogat în calcar.

În ultimul timp, aceşti peşti şi-au făcut apariţia pe piaţă, dar nu supravieţuiesc mult, pentru că nu sunt bine întreţinuţi. Sunt nişte Loricariide cu un pronunţat simţ al proprietăţii şi nu le e teamă să înfrunte peşti mult mai mari decât ei.

Citește tot articolul
Specii

Devoratorii de alge (III)

GENUL HOPLIANCISTRUS
Aceste Loricariidae sunt foarte asemănătoare cu Pseudancitrus spp., motiv pentru care apar numeroase confuzii. Există însă o diferenţă majoră, aceasta constând în aspectul odontoizilor.

La Hopliancistrus sp., aceștia sunt identici cu cei ai Ancistrușilor (sub forma unor cârlige), în timp ce la Pseudo-ancistrus, odontoizii sunt asemănători cu cei ai celorlalte Loricariidae, masculii având un fel de «barbă» de odontoizi, ca la Spatuloricaria spp.

Citește tot articolul
Specii

Devoratorii de alge (II)

GENUL STURISOMA
Sturisoma sp. sunt pești de talie medie, între 20 și 30 cm. Se fac multe confuzii la adresa lor și nu este deloc exclus să întâIniţi și hibrizi. Sunt niște pești care nu pun probleme de întreţinere, iar pentru reproducere nu este nevoie decât de o pereche de Sturisoma sp. și apă de calitate corespunzătoare. Femela depune ponta pe o suprafaţă plană, de multe ori chiar pe unul dintre geamurile acvariului, iar masculul are grijă să supravegheze ouăle.

Citește tot articolul
Specii

Devoratorii de alge (I)

Din dorinţa de a reduce sau chiar de a împiedica apariţia algelor, acvariştii se folosesc, de multe ori, de peştii de adâncime, în special Loricariidae. Însă peştii din această familie nu se hrănesc numai cu alge. Mulţi consumă ceea ce nemţii numesc «aufwuchs», un fel de covor organic format dintr-o microfaună animală şi vegetală.

Citește tot articolul
Specii

Colisa, destul de uşor (IV)

CREŞTEREA PUILOR
Larvele eclozează în mai puţin de 48 de ore, iar după 3 zile, alevinii, complet formaţi, încep deja înotul liber. Dar abia acum încep problemele: alevinii sunt atât de mici, încât singura hrană pe care o pot consuma sunt infuzoarele. Le puteţi obţine dacă puneţi o coajă de banană uscată într-un vas cu apă, pe care îl așezaţi la soare. Puii de chuna se mișcă foarte lent, așa că, înainte de a-i hrăni, coborâţi nivelul apei din acvariu.

Citește tot articolul
Specii

Colisa, destul de uşor (III)

În general, masculul nu este la fel de brutal ca în cazul altor specii de gurami, ci este mai degrabă grijuliu cu partenera sa… chiar dacă, din când în când, îi mai smulge câte o bucăţică din înotătoare.
Luaţi câteva măsuri de precauţie și instalaţi, totuși, câteva ascunzișuri în acvariu, pentru a-i servi femelei drept refugiu dacă situaţia devine periculoasă.

Citește tot articolul
Specii

Colisa, destul de uşor (II)

ACVARIUL PENTRU CREŞTERE
Înainte de a-i înmulţi trebuie, în primul rând, să-i creșteţi. Un vas de 50 până la 75 litri este mai mult decât sufi cient: un fundal închis la culoare, câteva pietre care să nu conţină calcar, plante din belșug și o pătură vegetală la suprafaţă (Ceratophyllum demersum, Najas sp., Salvinia auriculata, etc.) îi vor ajuta să se aclimatizeze mai ușor.

Citește tot articolul
Specii

Colisa, destul de uşor (I)

Colisa chuna este un peşte frumos, însă nu îşi arată întreaga splendoare în orice condiţii: nu işi etalează farmecele pe de-a-ntregul decât dacă este tratat corespunzător. Din această cauză, mulţi amatori nu se pot bucura niciodată de adevăratele lui calităţi: într-un acvariu scos la vânzare, de exemplu, un gurami de miere are mai degrabă aspectul unui gurami… brun!

Citește tot articolul
Specii

Rasbora pitic (IV)

Introduceţi în acvariu două sau trei perechi. La peşti, ritualul nupţial este foarte scurt: masculii şi femelele se fugăresc, apoi ouăle sunt expulzate deasupra plantelor. Dacă nu asistaţi la pontă, atunci îndepărtaţi părinţii imediat ce observaţi că femelele şi-au pierdut rotunjimea abdominală.

Părinţii nu ezită să-şi mănânce propriile ouă, dar o bună parte dintre ele au alunecat deja printre bilele instalate pe fundul acvariului sau prin grilajul de protecţie. Odată părinţii îndepărtaţi, puneţi în acvariu câteva crenguţe de Ceratophyllum demersum, pentru ca larvele să poată începe să se hrănească. La o temperatură a apei de 26 °C, primele larve vor apărea la un interval de 24 de ore de la depunere, dar nu vor începe să se hrănească decât după încă trei sau patru zile.

Citește tot articolul